Deseori echipa mea a fost implicată, într-un fel sau altul, în proiecte de urbanism și amenajarea teritoriului.

De regulă prima întrebare pe care o primesc ca urmare a afirmației de mai sus este „ce rol poate avea o echipă de IT într-un proiect de urbanism?”.

La început beneficiarii proiectelor de PUG (Plan Urbanistic General), adică instituțiile publice, apelau la competențele noastre de gestionare a fluxurilor de informații între diversele compartimente ale instituției, în relația instituție – cetățeni, în relația instituție – alte instituții/firme, pentru a le structura informațiile pe care instituția trebuie să le furnizeze proiectantului de urbanism contractat să execute proiectul, respectiv pentru fluxul „invers”, de a structura informațiile pe care proiectantul trebuie să le furnizeze instituției ca rezultat al proiectării.

Mai apoi instituțiile au apelat la noi pentru a le efectua analize multi-criteriale pe volume mari de date, respectiv între datele proprii ale instituției și cele furnizate de proiectant. Adică eram un fel de instrument de control capabil să furnizeze anumite funcțiuni. De regulă la aceste analize primele neconformități care ieșeau în evidență, la care nici măcar nu mai era nevoie de intervenție umană pentru că analizele se rulau automat, erau cele de conflict dintre situația reală și cea propusă de proiectant, respectiv cele de necorelare a zonificării propuse cu delimitarea teritorială („celebrele” delimitări de zonificări care treceau prin mijlocul proprietăților).

Ulterior, pe măsură ce activitatea de proiectare de urbanism și amenajarea teritoriului s-a maturizat și în România, echipa a fost cooptată chiar de către proiectanții de urbanism care se angrenau în proiecte de mari dimensiuni. În acest tip de proiecte, volumul și complexitatea datelor care descriu situația existentă a teritoriului reprezintă adevărate provocări. Pe lângă volum și complexitate se adaugă diversitatea surselor de informații: de regulă aceste informații provin de la instituții publice distincte care își organizează informațiile după propriile nevoi interne. Așadar aceste informații vin nu doar în formate și structuri diferite, dar și cu granularitate diferită. De exemplu pentru aceeași zonă poți să ai unele informații la nivel de imobil/clădire, altele la nivel de stradă sau chiar de cvartal. Pentru ca experții în proiectarea de urbanism să poată efectua analize specifice, analize multi-criteriale și multi-dimensionale, respectiv simulări ale reglementărilor propuse, este nevoie ca toate datele de intrare în proiect să fie agregate într-o singură bază de date, iar structura datelor să fie adusă la un numitor comun. Pentru întreg efortul de colectare și agregare a datelor este nevoie de o echipă disponibilă și capabilă să înțeleagă semnificația fiecărui subset de date, semnificația activității instituționale în urma căruia a fost produs acel subset de date, precum și contextul instituției care a furnizat setul de date. Nu în ultimul rând, echipa care procesează datele trebuie să aibă abilitatea de comunicare cu experții echipei de proiectanți, deoarece regulile de interpretare și de validare a informațiilor sunt definite de către aceștia. Mai apoi echipa de IT preia reglementările propuse și le intersectează cu întreaga bază de date pentru a permite vizualizarea dinamică de către toți cei interesați a modului în care aceste reglementări se vor manifesta în realitate.

Până aici a fost partea de competență profesională, mai exact a echipei de procesare a datelor necesare unui proiect complex de PUG. Însă dorința noastră de a înțelege ce și cum ar trebui făcut pentru ca în urma unui proiect de PUG întregii comunități să îi fie și mai bine decât îi este, m-a făcut să realizez că competența profesională a echipei de proiectanți este o condiție obligatorie, dar nu și suficientă pentru dezvoltarea respectivei comunități la un nivel superior.
Astfel o etapă crucială într-o proiectare de PUG este dezbaterea publică a propunerii de PUG. Prin lege, dezbaterea publică este o etapă obligatorie în realizarea unui PUG. PUG-ul poate fi realizat, mai precis poate fi adoptat, cu sau fără o dezbatere publică temeinică. Însă diferența de rezultat în dezvoltarea comunității depinde esențial și de calitatea dezbaterii publice, nu doar a proiectării în sine.

Să vedem de ce.
Pe de o parte (cea pozitivă!) avem o proiectare vizionară și bine ancorată în realitate, însoțită de o dezbatere publică temeinică. Pe de altă parte (cea negativă), avem o proiectare după cum s-a întâmplat să fie în urma licitației publice și urmată de o dezbatere publică care îndeplinește doar formal condițiile legale de dezbatere publică (de ex nu a auzit nimeni de dezbatere, dar dacă întrebi autoritatea publică, atunci îți poate prezenta dovezi că ea a avut loc).

Ca să identificăm scenariul optim, trebuie să pornim de la rezultatul așteptat în urma adoptării și aplicării unui PUG: dezvoltarea comunității la un nivel superior. Calitatea vieții, dezvoltare sustenabilă, comunitate competitivă. Nivelul de așteptare pentru fiecare dintre aceste dimensiuni, strategia de dezvoltare care îmbină armonios resursele comunității cu viitorul dorit, proiectele
Pentru acest rezultat este nevoie de un plan bun și de un consens al comunității cu privire la acel plan. Dacă avem un plan bun și nu avem consens, atunci planul va rămâne doar pe hârtie. Dacă nu avem plan bun, dar avem consens, atunci mai întâi rămânem fără liderul pe care l-am votat și nu a fost în stare să producă un plan care să ne satisfacă, apoi ori obținem un plan mai bun, ori ne vom zbate în situația curentă încă 10 ani până când va trebui să facem un nou PUG.
De cele mai multe ori în România nu avem un consens cu privire la PUG-ul care influențează dezvoltarea comunității, iar uneori PUG-ul în vigoare nici măcar nu este disponibil public. Cu excepția localităților magnet (eticheta aparține Băncii Mondiale), în care liderii comunică cu adevărat cu membrii comunității. Aceștia vorbesc cu comunitatea, nu doar vorbesc la comunitate.

De ce ar trebui să participăm la o asemenea dezbatere de propunere de PUG?
În primul rând participarea la dezbatere ne asigură că situația reală din cartierul în care locuim a fost luată în considerare în proiect. Deși pare simplu, în realitate penuria de informații necesară unui PUG prezintă o amenințare reală pentru calitatea PUG-ului.
Apoi trebuie să înțelegem care este viziunea propusă pentru dezvoltarea întregii localități și ce impact va avea asupra întregii comunități, nu doar a cartierului în care locuim.

Nu în ultimul rând, în timpul dezbaterii trebuie să contribuim cu idei la îmbunătățirea propunerii de PUG. Dacă nu contribuim, atunci va fi „PUG-ul primarului”. Dar dacă vom contribui, atunci va fi „PUG-ul nostru”.
Iar dacă va fi „PUG-ul nostru”, atunci vom ști ce proiecte urmează să se întâmple în cartier, vom ști ce avem de făcut ca să ne pregătim pentru viitor, vom ști ce le pregătim copiilor noștri și ce calitatea a vieții ne așteaptă.